💬 SMS-uri false: „coletul tău”, „contul a fost blocat” (smishing)

Cum arată SMS-urile de phishing, ce verifici înainte să dai click și ce faci dacă ai introdus datele cardului.

Smishing înseamnă phishing prin SMS: primești un mesaj care pare de la un curier, o bancă, ANAF sau Poșta Română și te trimite pe un link unde ți se cer datele cardului. Mesajele pleacă spre mii de numere la întâmplare, așa că faptul că tocmai aștepți un colet e doar o coincidență pe care escrocii mizează.

Cum arată un SMS de smishing

  • Un pretext familiar. „Coletul tău nu a putut fi livrat”, „Contul a fost blocat temporar”, „Aveți o taxă vamală de 4,90 lei”, „Cardul expiră, actualizează datele”.
  • Un link scurt sau ciudat. bit.ly, tinyurl sau un domeniu lung în care numele firmei apare undeva la mijloc: „fancourier-livrare.xyz”, „bt-securizat.info”. Firmele reale folosesc domeniul lor principal.
  • Cerere de date de card. Pentru a primi un colet sau a „debloca” un cont nu e nevoie niciodată de numărul cardului, data de expirare, CVV sau codul din SMS. Taxa de „redirecționare” de 2–5 lei e doar scuza pentru a-ți lua datele.
  • Urgență. „În 24 de ore coletul se returnează”, „contul va fi închis azi”. Scopul e să nu ai timp să gândești.
  • Greșeli de limbă. Diacritice lipsă, formulări traduse automat, numele firmei scris greșit.

Ce verifici înainte să dai click

  1. Domeniul din link. Copiază adresa (fără să o deschizi) și verifică domeniul pe verificarea de domeniu iCheckWeb: vechimea, listele de blocare și raportările altor utilizatori.
  2. Numărul expeditorului. Un SMS de la un număr obișnuit de mobil, mai ales străin (+44, +33, +1), nu vine de la o bancă. Verifică-l pe verificarea de telefon.
  3. Sursa oficială. Intră în aplicația curierului sau a băncii, sau tastează tu adresa în browser. Dacă acolo nu apare nicio problemă, mesajul e fals.
  4. Sună firma. La numărul de pe site-ul oficial sau de pe spatele cardului, nu la cel din SMS.

Dacă ai introdus deja datele

  • Sună banca imediat și blochează cardul. Fiecare minut contează: tranzacțiile frauduloase se fac de obicei în prima oră.
  • Nu da codul din SMS dacă ți se cere apoi la telefon de un „angajat al băncii”. Codul autorizează plata, nu o anulează.
  • Cere refuzul tranzacției (chargeback) pentru plățile deja făcute.
  • Schimbă parola dacă ai introdus date de autentificare la internet banking.
  • Raportează. La bancă, la DNSC (1911) și pe iCheckWeb, ca domeniul și numărul să fie marcate pentru alții.

Ce faci concret: nu deschide linkul. Verifică domeniul pe iCheckWeb și numărul pe verificarea de telefon; dacă ai dat deja datele, urmează pașii de după o țeapă.

🔎 Verifică acum

📚 Alte ghiduri

Toate ghidurile →